Expoziţie de icoane la Biserica Studenţilor din Hasdeu, Cluj

Demisolul Bisericii Studenţilor din Complexul Hasdeu, Cluj, adăposteşte în aceste săptămâni o expoziţie de icoane ce descriu spiritul Postului Mare şi al Praznicului Învierii, dar şi al altor teme. Autorii sunt artişti iconari din comunitatea Bisericii Studenţilor şi ASCOR. Mulţi dintre aceştia au o viaţă liturgică activă. Unii sunt consacraţi picturii icoanelor, alţii o practică doar din suflet, alături de profesia lor principală, alta, de zi cu zi.

 

Am regăsit, cel puţin în icoanele celor pe care îi cunosc, puţin din sufletul şi trăirea lor: fie o mână sigură, experimentată, profesionistă, pentru care pictura nu mai trebuie învăţată, ci recreată ca într-un act de creativitate şi progres artistic continuu; fie o mână debutantă, inocentă, parcă nesigură, dar de-săvârşită ca act de descoperire şi inventare; fie o tuşă smerită, retrasă, dar plină de dragoste, ca o icoană mai mult a sufletului decât a chipului; fie linia elegantă, fină, diafană, cu contururi ce se topesc ca într-o oglindă încercând să cuprindă frumuseţea cea preafrumoasă şi de necuprins a chipurilor dumnezeieşti... În faţa unor asemenea creaţii de artă am simţit întotdeauna regretul că nu pictez şi eu, că n-am ajuns să fiu dăruită cu un asemenea talent, dar şi ambiţia de a putea face, cu resursele, măcar spirituale, pe care le am, tot ceea ce pot eu mai frumos, mai bun, mai folositor, mai îmbucurător.

 

Fără pretenţia vreunei ierarhii, redau aici doar câteva nume dintre cele care semnează icoanele: Adela Puiac, doamna preoteasă Corina Negreanu, Adela Stoicovici, Codruţa Căluşer, Silvia Lucia Scurtu, Mihaela Dreve, Maria Gherasim, Veronica Ţaţa, Simona Andruşcă, Rodica Brate, Ioana Turcu, Ioana Ursu, Livia Miron ş.a.

 

Vernisajul expoziţiei a început cu binecuvântarea IPS Andrei, care a amintit: "ce altă preocupare duhovnicească este mai frumoasă decât pictura icoanelor?". A urmat apoi discursul doamnei iconograf Simona Andruşcă, autoarea mai multor icoane realizate şi semnate în limba siriacă, discurs care a atins şi drama creştinilor sirieni de astăzi. Manifestarea artistică a fost continuată de Corul "Sfântul Lavrentie", dirijat de Doina Costin. Corul a interpretat "Tânguirea Născătoarei de Dumnezeu", o compoziţie din secolul al XIX-lea, armonizată recent de o monahie din Bielorusia şi adaptată în româneşte de dirijoarea corului, după versurile Prohodului Domnului nostru Iisus Hristos. Redau mai jos cuvintele:

"Astăzi, lângă Cruce, Preacurata Fecioară plâns tânguitor şi glas înduioşător aduce: O, Lumină strălucită, Zorii zilei veşnice, unde a apus frumuseţea cea neapusă a chipului Tău? Preabunule, Fiul meu, Milostive preadulce, unde este chipul mult dorit, preafrumoasă Lumina mea? O, Înţelepciune, Dulceaţa Bisericii, ce văd ochii mei: preaslăvită, înfricoşată vedere. O, Lumină Mare, preadulce Iisuse, unde s-a ascuns strălucirea Ta, Fiul meu preaiubit? Vai mie, Lumina mea, Iubitorule de oameni, cum Te voi vedea, Împărate Hristoase, pe cruce răstignit? O, soare preastrălucit, ascunde-ţi lumina ta, văzând pe al tău Ziditor cum pătimeşte pe nedrept. O, Iosife fericite, coboară trupul lui Iisus, pune-L în mormânt nou săpat în piatră. Unde-i chipul Tău preadulce, Iubitorule de oameni? Cum voi îngropa pe Fiul meu cel fără de moarte şi veşnic? Nu te tângui, Maica Mea, că voi învia din morţi. Te voi înălţa mai presus decât cele cereşti şi pământeşti. Înviază, Doamne, Fiul meu, din mormânt a treia zi, înalţă-Te la Tatăl în cer, Judecătorul pământului. Atunci toată făptura din cer şi pe pământ Ţi se va închina şi va proslăvi pe Împăratul şi Ziditorul." ("Tânguirea Născătoarei de Dumnezeu", traducere şi adaptare de Doina Costin)

minutul 1: 03 : 50

Seara a fost încheiată de recitalul la chitară clasică al lui Alecu Ciapi, tânărul Bisericii Studenţilor fiind distins cu multe premii naţionale şi internaţionale.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 6 mai.